română » bielorusă | 75 [şaptezeci şi cinci] | a „argumenta” ceva 1

75 [семдзесят пяць] штосьці абгрунтоўваць 1

75 [semdzesyat pyats’] shtos’tsі abgruntouvats’ 1

De ce nu veniţi?	Чаму Вы не прыйдзеце?; Chamu Vy ne pryydzetse?
Vremea este aşa de rea.	Надвор’е такое дрэннае.; Nadvor’e takoe drennae.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea.	Я не прыйду, бо надвор’е вельмі дрэннае.; Ya ne pryydu, bo nadvor’e vel’mі drennae.
De ce nu vine?	Чаму ён не прыйдзе?; Chamu yon ne pryydze?
El nu este invitat.	Ён не запрошаны.; En ne zaproshany.
El nu vine pentru că nu este invitat.	Ён не прыйдзе, бо ён не запрошаны.; En ne pryydze, bo yon ne zaproshany.
De ce nu vii?	Чаму ты не прыйдзеш?; Chamu ty ne pryydzesh?
Nu am timp.	Я не маю часу.; Ya ne mayu chasu.
Nu vin pentru că nu am timp.	Я не прыйду, бо не маю часу.; Ya ne pryydu, bo ne mayu chasu.
De ce nu rămâi?	Чаму ты не застанешся?; Chamu ty ne zastaneshsya?
Mai trebuie să lucrez.	Мне трэба яшчэ працаваць.; Mne treba yashche pratsavats’.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez.	Я не застануся, бо мне трэба яшчэ працаваць.; Ya ne zastanusya, bo mne treba yashche pratsavats’.
De ce plecaţi deja?	Чаму Вы ўжо сыходзіце?; Chamu Vy uzho sykhodzіtse?
Sunt obosit.	Я стаміўся / стамілася.; Ya stamіusya / stamіlasya.
Plec pentru că sunt obosit.	Я сыходжу, бо стаміўся / стамілася.; Ya sykhodzhu, bo stamіusya / stamіlasya.
De ce plecaţi deja?	Чаму Вы ўжо з’язджаеце?; Chamu Vy uzho z’yazdzhaetse?
Este deja târziu.	Ужо позна.; Uzho pozna.
Plec pentru că deja este târziu.	Я з’язджаю, бо ўжо позна.; Ya z’yazdzhayu, bo uzho pozna.

Gesturile ajută la învăţarea vocabularului

Când învăţăm vocabularul, creierul nostru are mult de lucru. El trebuie să stocheze fiecare cuvânt nou. Dar ne putem susţine creierul în timp ce învăţăm. Putem face asta cu ajutorul gesturilor. Gesturile ne ajută memoria. Ea reţine mai bine cuvintele atunci când folosim gestica. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să înveţe cuvinte. Aceste cuvinte nu existau cu adevărat. Ele aparţineau unei limbi artificiale. Unele cuvinte au fost învăţate de subiecţi cu ajutorul gesturilor. Adică, subiecţii nu făceau altceva decât să asculte sau să citească nişte cuvinte. Cu ajutorul gesturilor, ei imitau semnificaţia cuvintelor. În timp ce învăţau, le-a fost măsurată activitatea corticală. Cercetătorii au făcut o descoperire importantă. Când cuvintele erau învăţate prin gesturi, mai multe zone din creier erau active. Alături de centrul de limbaj, aveau activitate şi zonele senzo-motrice. Această activitate suplimentară a creierului ne influenţează memoria. Învăţând prin gesturi, se creează reţele complexe. Aceste reţele stochează cuvintele noi în mai multe părţi ale creierului. Astfel, vocabularul poate fi procesat mai eficient. Când vrem să folosim anumite cuvinte, creierul le găseşte mult mai repede. Ele sunt mult mai bine depozitate. Este important ca gestul să aibă legătură cu cuvântul. Creierul recunoaşte când un cuvânt şi un gest nu se potrivesc. Aceste descoperiri pot duce la noi metode de predare. Persoanele care ştiu puţine lucruri despre limbă, o învaţă mai greu. Poate ar învăţa mai uşor dacă ar imita cuvintele prin gesturi.