română » bulgară | 75 [şaptezeci şi cinci] | a „argumenta” ceva 1

75 [седемдесет и пет] аргументирам нещо 1

75 [sedemdeset i pet] argumentiram neshcho 1

De ce nu veniţi?	Защо няма да дойдете?; Zashcho nyama da doydete?
Vremea este aşa de rea.	Времето е лошо.; Vremeto ye losho.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea.	Аз няма да дойда, защото времето е лошо.; Az nyama da doyda, zashchoto vremeto ye losho.
De ce nu vine?	Защо той няма да дойде?; Zashcho toy nyama da doyde?
El nu este invitat.	Той не е поканен.; Toy ne ye pokanen.
El nu vine pentru că nu este invitat.	Той няма да дойде, защото не е поканен.; Toy nyama da doyde, zashchoto ne ye pokanen.
De ce nu vii?	Защо няма да дойдеш?; Zashcho nyama da doydesh?
Nu am timp.	Аз нямам време.; Az nyamam vreme.
Nu vin pentru că nu am timp.	Аз няма да дойда, защото нямам време.; Az nyama da doyda, zashchoto nyamam vreme.
De ce nu rămâi?	Защо не останеш?; Zashcho ne ostanesh?
Mai trebuie să lucrez.	Аз трябва да работя още.; Az tryabva da rabotya oshche.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez.	Аз няма да остана, защото трябва да работя още.; Az nyama da ostana, zashchoto tryabva da rabotya oshche.
De ce plecaţi deja?	Защо си тръгвате вече?; Zashcho si trygvate veche?
Sunt obosit.	Аз съм уморен / уморена.; Az sym umoren / umorena.
Plec pentru că sunt obosit.	Аз си тръгвам, защото съм уморен / уморена.; Az si trygvam, zashchoto sym umoren / umorena.
De ce plecaţi deja?	Защо заминавате вече?; Zashcho zaminavate veche?
Este deja târziu.	Вече е късно.; Veche ye kysno.
Plec pentru că deja este târziu.	Заминавам, защото вече е късно.; Zaminavam, zashchoto veche ye kysno.

Gesturile ajută la învăţarea vocabularului

Când învăţăm vocabularul, creierul nostru are mult de lucru. El trebuie să stocheze fiecare cuvânt nou. Dar ne putem susţine creierul în timp ce învăţăm. Putem face asta cu ajutorul gesturilor. Gesturile ne ajută memoria. Ea reţine mai bine cuvintele atunci când folosim gestica. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să înveţe cuvinte. Aceste cuvinte nu existau cu adevărat. Ele aparţineau unei limbi artificiale. Unele cuvinte au fost învăţate de subiecţi cu ajutorul gesturilor. Adică, subiecţii nu făceau altceva decât să asculte sau să citească nişte cuvinte. Cu ajutorul gesturilor, ei imitau semnificaţia cuvintelor. În timp ce învăţau, le-a fost măsurată activitatea corticală. Cercetătorii au făcut o descoperire importantă. Când cuvintele erau învăţate prin gesturi, mai multe zone din creier erau active. Alături de centrul de limbaj, aveau activitate şi zonele senzo-motrice. Această activitate suplimentară a creierului ne influenţează memoria. Învăţând prin gesturi, se creează reţele complexe. Aceste reţele stochează cuvintele noi în mai multe părţi ale creierului. Astfel, vocabularul poate fi procesat mai eficient. Când vrem să folosim anumite cuvinte, creierul le găseşte mult mai repede. Ele sunt mult mai bine depozitate. Este important ca gestul să aibă legătură cu cuvântul. Creierul recunoaşte când un cuvânt şi un gest nu se potrivesc. Aceste descoperiri pot duce la noi metode de predare. Persoanele care ştiu puţine lucruri despre limbă, o învaţă mai greu. Poate ar învăţa mai uşor dacă ar imita cuvintele prin gesturi.