română » estonă | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [seitsekümmend] midagi soovima

Doriţi să fumaţi?	Kas te sooviksite suitsetada?
Doriţi să dansaţi?	Kas te sooviksite tantsida?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Kas te sooviksite jalutama minna?
Vreau să fumez.	Ma sooviksin suitsetada.
Vrei o ţigară?	Soovid sa sigaretti?
El vrea un foc.	Ta soovib tuld.
Doresc să beau ceva.	Ma sooviksin midagi juua.
Doresc să mănânc ceva.	Ma sooviksin midagi süüa.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Ma sooviksin veidi puhata.
Doresc să vă întreb ceva.	Ma sooviksin teilt midagi küsida.
Doresc să vă rog ceva.	Ma sooviksin teilt midagi paluda.
Doresc să vă invit la ceva.	Ma sooviksin teile midagi välja teha.
Ce doriţi vă rog?	Mida te soovite, palun?
Doriţi o cafea?	Soovite te kohvi?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Või soovite te pigem teed?
Vrem să mergem acasă.	Me soovime koju sõita.
Vreţi un taxi?	Soovite te taksot?
Ei vor să dea un telefon.	Nad soovivad helistada.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.