română » macedoneană | 47 [patruzeci şi şapte] | Pregătiri de vacanţă

47 [четириесет и седум] Подготовки за патување

47 [chyetiriyesyet i syedoom] Podguotovki za patoovaњye

Trebuie să ne faci bagajul!	Мораш да го спакуваш нашиот куфер!; Morash da guo spakoovash nashiot koofyer!
Nu ai voie să uiţi nimic!	Не смееш ништо да заборавиш!; Nye smyeyesh nishto da zaboravish!
Îţi trebuie un geamantan mare!	Потребен ти е еден голем куфер!; Potryebyen ti ye yedyen guolyem koofyer!
Nu uita paşaportul!	Немој да го заборавиш пасошот!; Nyemoј da guo zaboravish pasoshot!
Nu uita biletul de avion!	Немој да го заборавиш авионскиот билет!; Nyemoј da guo zaboravish avionskiot bilyet!
Nu uita cecurile de călătorie!	Немој да ги заборавиш патничките чекови!; Nyemoј da gui zaboravish patnichkitye chyekovi!
Ia cu tine crema de soare.	Земи крема за сончање со себе.; Zyemi kryema za sonchaњye so syebye.
Ia cu tine ochelarii de soare.	Земи ги очилата за сонце со себе.; Zyemi gui ochilata za sontzye so syebye.
Ia cu tine pălăria de soare.	Земи го шеширот за сонце со себе.; Zyemi guo shyeshirot za sontzye so syebye.
Vrei să iei cu tine o hartă?	Сакаш ли да земеш патна карта со себе?; Sakash li da zyemyesh patna karta so syebye?
Vrei să iei cu tine un ghid?	Сакаш ли да земеш туристички водач со себе?; Sakash li da zyemyesh tooristichki vodach so syebye?
Vrei să iei cu tine o umbrelă?	Сакаш ли да земеш чадор со себе?; Sakash li da zyemyesh chador so syebye?
Gândeşte-te la pantaloni, cămăşi, şosete.	Мисли на панталоните, кошулите, чорапите.; Misli na pantalonitye, koshoolitye, chorapitye.
Gândeşte-te la cravate, curele, sacouri.	Мисли на вратоврските, каишите, сакоата.; Misli na vratovrskitye, kaishitye, sakoata.
Gândeşte-te la pijamale, cămăşi de noapte şi tricouri.	Мисли на пижамите, ношниците и маиците.; Misli na piʐamitye, noshnitzitye i maitzitye.
Îţi trebuie pantofi, sandale şi cizme.	Ти требаат чевли, сандали и чизми.; Ti tryebaat chyevli, sandali i chizmi.
Îţi trebuie batiste, săpun şi o foarfecă de unghii.	Ти требаат џебни марамчиња, сапун и едни ножици за нокти.; Ti tryebaat dʒyebni maramchiњa, sapoon i yedni noʐitzi za nokti.
Îţi trebuie un pieptene, o perie de dinţi şi pastă de dinţi.	Ти треба еден чешел, една четка за заби и паста за заби.; Ti tryeba yedyen chyeshyel, yedna chyetka za zabi i pasta za zabi.

Doar cuvintele puternice supravieţuiesc!

Cuvintele rare se modifică mai des decât cuvintele utilizate frecvent. Acest lucru ar putea fi datorat evoluţiei. Genele comune se schimbă mai puţin de-a lungul timpului. Ele sunt mai stabile decât forma lor. Şi se pare că acest lucru este valabil şi în privinţa cuvintelor! Verbele englezeşti au fost examinate în cadrul unui studiu. S-a comparat forma actuală a verbelor cu formele mai vechi. În engleză, cele mai frecvente 10 verbe sunt neregulate. Cea mai mare parte din restul verbelor sunt regulate. Totuşi, în Evul Mediu, majoritatea verbelor erau încă neregulate. Verbele neregulate rare devin verbe regulate. În 300 de ani, limba engleză nu va mai avea practic verbe neregulate. Alte studii arată că limbile sunt selecţionate, ca şi genele. Cercetătorii compară cuvintele cele mai frecvent folosite, din diferite limbi. Ei au ales cuvinte care se aseamănă sau care au chiar aceeaşi semnificaţie. De exemplu, cuvintele water, Wasser,vatten. Aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină, din acest motiv se aseamănă. Cum aceste cuvinte sunt importante, sunt folosite frecvent, în fiecare limbă. Astfel, ele au putut să îşi păstreze forma şi să se mai asemene şi astăzi. Cuvintele mai puţin importante se schimbă mai rapid. Mai degrabă, ele sunt înlocuite de alte cuvinte. Acest lucru explică de ce cuvintele rare sunt diferite de la o limbă la alta. Nu se ştie exact de ce cuvintele rare se transformă. Este posibil ca acestea să fie greşit folosite sau pronunţate. Acest lucru este datorat faptului că locutorii nu le cunosc. Dar ar putea fi şi pentru că cele mai importante cuvinte trebuie să fie mereu aceleaşi. Doar în acest mod, ele pot fi înţelese întotdeauna corect. Cuvintele există pentru a fi înţelese...