română » suedeză | 71 [şaptezeci şi unu] | „a vrea” ceva

71 [sjuttioett] vilja något

Ce vreţi	Vad vill ni?
Vreţi să jucaţi fotbal	Vill ni spela fotboll?
Vreţi să vizitaţi prieteni	Vill ni besöka vänner?
a vrea	vilja
Nu vreau să vin târziu.	Jag vill inte komma för sent.
Nu vreau să merg acolo.	Jag vill inte gå dit.
Vreau să merg acasă.	Jag vill gå hem.
Vreau să rămân acasă.	Jag vill stanna hemma.
Vreau să fiu singur.	Jag vill vara ensam.
Vrei să rămâi aici	Vill du stanna här?
Vrei să mănânci aici	Vill du äta här?
Vrei să dormi aici	Vill du sova här?
Vreţi să plecaţi mâine	Ska ni åka iväg imorgon?
Vreţi să rămâneţi până mâine	Vill ni stanna till imorgon?
Vreţi să plătiţi factura abia mâine	Vill ni betala räkningen först imorgon?
Vreţi să mergeţi la discotecă	Vill ni gå på diskotek?
Vreţi să mergeţi la cinematograf	Vill ni gå på bio?
Vreţi să mergeţi la cafenea	Vill ni gå på kafé?

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !