română » esperanto | 58 [cincizeci şi opt] | Părţile corpului omenesc

58 [kvindek ok] Korpopartoj

Desenez un om.	Mi desegnas viron.
Mai întâi capul.	Unue la kapon.
Omul poartă o pălărie.	La viro surhavas ĉapelon.
Părul nu se vede.	La haroj ne videblas.
Şi nici urechile nu se văd.	Ankaŭ la oreloj ne videblas.
Nici spatele nu se vede.	Ankaŭ la dorso ne videblas.
Desenez ochii şi gura.	Mi desegnas la okulojn kaj la buŝon.
Omul dansează şi râde.	La viro dancas kaj ridas.
Omul are un nas lung.	La viro havas longan nazon.
Ţine un baston în mâini.	Li portas lambastonon en siaj manoj.
Poartă şi un fular în jurul gâtului.	Li surhavas ankaŭ koltukon ĉirkaŭ sia kolo.
Este iarnă şi este frig.	Vintras kaj malvarmas.
Braţele sunt puternice.	La brakoj estas muskolaj.
Şi picioarele sunt puternice.	La gamboj ankaŭ estas muskolaj.
Omul este din zăpadă.	La viro estas el neĝo.
Nu poartă pantaloni şi palton.	Li surhavas nek pantalonon nek mantelon.
Dar omului nu-i este frig.	Sed la viro ne frostiĝas.
Este un om de zăpadă.	Li estas neĝhomo.

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...