română » letonă | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [septiņdesmit] kaut ko vēlēties

Doriţi să fumaţi?	Vai Jūs vēlaties smēķēt?
Doriţi să dansaţi?	Vai Jūs vēlaties dejot?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	Vai Jūs vēlaties iet pastaigāties?
Vreau să fumez.	Es vēlos smēķēt.
Vrei o ţigară?	Vai tu vēlies cigareti?
El vrea un foc.	Viņš vēlas piesmēķēt.
Doresc să beau ceva.	Es vēlos kaut ko iedzert.
Doresc să mănânc ceva.	Es vēlos kaut ko ēst.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Es vēlos nedaudz atpūsties.
Doresc să vă întreb ceva.	Es vēlos Jums ko pajautāt.
Doresc să vă rog ceva.	Es vēlos Jums ko lūgt.
Doresc să vă invit la ceva.	Es vēlos Jūs uz kaut ko uzaicināt.
Ce doriţi vă rog?	Ko Jūs, lūdzu, vēlaties?
Doriţi o cafea?	Vai Jūs vēlaties kafiju?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Varbūt Jūs labāk vēlaties tēju?
Vrem să mergem acasă.	Mēs vēlamies braukt mājās.
Vreţi un taxi?	Vai Jūs vēlaties taksometru?
Ei vor să dea un telefon.	Viņi vēlas piezvanīt.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.