română » macedoneană | 76 [şaptezeci şi şase] | a „argumenta” ceva 2

76 [седумдесет и шест] нешто појаснува / образложува 2

76 [syedoomdyesyet i shyest] nyeshto poјasnoova / obrazloʐoova 2

De ce nu ai venit?	Зошто не дојде?; Zoshto nye doјdye?
Am fost bolnav.	Бев болен / болна.; Byev bolyen / bolna.
Nu am venit pentru că am fost bolnav.	Јас не дојдов, бидејки бев болен / болна.; Јas nye doјdov, bidyeјki byev bolyen / bolna.
De ce nu a venit?	Зошто таа не дојде?; Zoshto taa nye doјdye?
Ea era obosită.	Таа беше уморна.; Taa byeshye oomorna.
Ea nu a venit pentru că era obosită.	Таа не дојде, бидејки беше уморна.; Taa nye doјdye, bidyeјki byeshye oomorna.
De ce nu a venit?	Зошто тој не дојде?; Zoshto toј nye doјdye?
El nu avea chef.	Тој немаше желба.; Toј nyemashye ʐyelba.
El nu a venit pentru că nu avea chef.	Тој не дојде, бидејки немаше желба.; Toј nye doјdye, bidyeјki nyemashye ʐyelba.
De ce nu aţi venit?	Зошто вие не дојдовте?; Zoshto viye nye doјdovtye?
Maşina noastră este stricată.	Нашиот автомобил е расипан.; Nashiot avtomobil ye rasipan.
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată.	Ние не дојдовме, бидејки нашиот автомобил е расипан.; Niye nye doјdovmye, bidyeјki nashiot avtomobil ye rasipan.
De ce nu au venit oamenii?	Зошто луѓето не дојдоа?; Zoshto looѓyeto nye doјdoa?
Au pierdut trenul.	Тие го пропуштија возот.; Tiye guo propooshtiјa vozot.
Nu au venit pentru că au pierdut trenul.	Тие не дојдоа, бидејки го пропуштија возот.; Tiye nye doјdoa, bidyeјki guo propooshtiјa vozot.
De ce nu ai venit?	Зошто ти не дојде?; Zoshto ti nye doјdye?
Nu am avut voie.	Јас не смеев.; Јas nye smyeyev.
Nu am venit pentru că nu am avut voie.	Јас не дојдов, бидејки не смеев.; Јas nye doјdov, bidyeјki nye smyeyev.

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....