română » suedeză | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [sextioåtta] stor – liten

mare şi mic	stor och liten
Elefantul este mare.	Elefanten är stor.
Şoarecele este mic.	Musen är liten.
întunecat şi luminos	mörk och ljus
Noaptea este întunecată.	Natten är mörk.
Ziua este luminoasă.	Dagen är ljus.
bătrân şi tânăr	gammal och ung
Bunicul nostru este foarte bătrân.	Vår farfar / morfar är mycket gammal.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	För 70 år sedan var han ännu ung.
frumos şi urât	vacker och ful
Fluturele este frumos.	Fjärilen är vacker.
Păianjenul este urât.	Spindeln är ful.
gras şi slab	tjock och smal
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	En kvinna på 100 kg är tjock.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	En man på 50 kg är smal.
scump şi ieftin	dyr och billig
Maşina este scumpă.	Bilen är dyr.
Ziarul este ieftin.	Tidningen är billig.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.