română » suedeză | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [sjuttio] vilja ha något

Doriţi să fumaţi	Vill ni röka?
Doriţi să dansaţi	Vill ni dansa?
Doriţi să mergeţi la plimbare	Vill ni gå ut och gå?
Vreau să fumez.	Jag skulle vilja röka.
Vrei o ţigară	Vill du ha en cigarett?
El vrea un foc.	Han vill ha eld.
Doresc să beau ceva.	Jag skulle vilja ha något att dricka.
Doresc să mănânc ceva.	Jag skulle vilja äta något.
Doresc să mă odihnesc puţin.	Jag skulle vilja vila mig lite.
Doresc să vă întreb ceva.	Jag skulle vilja fråga er något.
Doresc să vă rog ceva.	Jag skulle vilja be er om något.
Doresc să vă invit la ceva.	Jag skulle vilja bjuda in er på något.
Ce doriţi vă rog	Vad vill ni ha?
Doriţi o cafea	Vill ni ha en kaffe?
Sau doriţi mai bine un ceai	Eller skulle ni hellre vilja ha en te?
Vrem să mergem acasă.	Vi skulle vilja åka hem.
Vreţi un taxi	Vill ni ha en taxi?
Ei vor să dea un telefon.	De vill ringa.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.