română » letonă | 76 [şaptezeci şi şase] | a „argumenta” ceva 2

76 [septiņdesmit seši] kaut ko pamatot 2

De ce nu ai venit?	Kāpēc tu neatnāci?
Am fost bolnav.	Es biju slima.
Nu am venit pentru că am fost bolnav.	Es neatnācu, jo biju slima.
De ce nu a venit?	Kāpēc viņa neatnāca?
Ea era obosită.	Viņa bija nogurusi.
Ea nu a venit pentru că era obosită.	Viņa neatnāca, jo bija nogurusi.
De ce nu a venit?	Kāpēc viņš neatnāca?
El nu avea chef.	Viņam nebija vēlēšanās.
El nu a venit pentru că nu avea chef.	Viņš neatnāca, jo viņam nebija vēlēšanās.
De ce nu aţi venit?	Kāpēc jūs neatnācāt?
Maşina noastră este stricată.	Mūsu mašīna saplīsa.
Nu am venit pentru că maşina noastră este stricată.	Mēs neatnācām, jo mūsu mašīna saplīsa.
De ce nu au venit oamenii?	Kāpēc ļaudis neatnāca?
Au pierdut trenul.	Viņi nokavēja vilcienu.
Nu au venit pentru că au pierdut trenul.	Viņi neatnāca, jo nokavēja vilcienu.
De ce nu ai venit?	Kāpēc tu neatnāci?
Nu am avut voie.	Es nedrīkstēju.
Nu am venit pentru că nu am avut voie.	Es neatnācu, jo nedrīkstēju.

Computerele pot reconstrui cuvintele auzite

Omul visează de multă vreme să poată citi gânduri. Uneori, fiecăruia dintre noi i-ar plăcea să ştie ce gândeşte celălalt. Acest vis încă nu a devenit realitate. Chiar şi cu tehnica modernă, nu putem citi gândurile. Ce gândesc ceilalţi rămâne în continuare secret. Dar putem recunoaşte ce aud ceilalţi. Asta a fost demonstrat de un experiment ştiinţific. Cercetătorii au reuşit să reconstruiască cuvintele auzite. În acest scop, ei au analizat undele cerebrale ale subiecţilor. Când auzim ceva, creierul nostru este activ. Trebuie să proceseze limba auzită. În acest moment apare un anumit model de activitate. Acest model poate fi înregistrat cu ajutorul electrozilor. Iar această înregistrare poate fi şi ea procesată! Cu ajutorul unui computer, o putem transforma în model de sunet. Astfel, cuvântul auzit poate fi identificat. Acest principiu funcţionează pentru toate cuvintele. Fiecare cuvânt auzit produce un semnal specific. Acest semnal este mereu în relaţie cu sonoritatea acestui cuvânt. Deci ‘ajunge’ să fie tradus într-un semnal sonor. Dacă ştim modelul sonor, cunoaştem şi cuvântul. Subiecţii au ascultat cuvinte adevărate dar şi pseudo-cuvinte. Deci, o parte a cuvintelor nu exista. În ciuda acestui lucru, aceste cuvinte puteau fi reconstruite. Cuvintele recunoscute puteau fi pronunţate de un calculator. Dar este posibil şi să apară doar pe ecran. Acum, cercetătorii speră ca, în curând, să înţeleagă mai bine semnalele lingvistice. Sperăm încă să putem citi gândurile....