română » cercheză | 70 [şaptezeci] | „a dori” ceva

70 [тIокIищрэ пшIырэ] Зыгорэ пшIоигъон

70 [tIokIishhrje pshIyrje] Zygorje pshIoigon

Doriţi să fumaţi?	Тутын уешъо пшIоигъуа?; Tutyn uesho pshIoigua?
Doriţi să dansaţi?	Укъашъо пшIоигъуа?; Ukasho pshIoigua?
Doriţi să mergeţi la plimbare?	УтезекIухьанэу пшIоигъуа?; UtezekIuh'anjeu pshIoigua?
Vreau să fumez.	Сэ тутын сешъо сшIоигъуагъ.; Sje tutyn sesho sshIoiguag.
Vrei o ţigară?	Сигарет уфая?; Sigaret ufaja?
El vrea un foc.	Ар (хъулъфыгъ) сырныч фай.; Ar (hulfyg) syrnych faj.
Doresc să beau ceva.	Зыгорэм сешъонэу сыфай.; Zygorjem seshonjeu syfaj.
Doresc să mănânc ceva.	Зыгорэ сшхы сшIоигъу.; Zygorje sshhy sshIoigu.
Doresc să mă odihnesc puţin.	ТIэкIу зызгъэпсэфы сшIоигъу.; TIjekIu zyzgjepsjefy sshIoigu.
Doresc să vă întreb ceva.	Сэ зыгорэм сыкъыкIэупчIэ сшIоигъу.; Sje zygorjem sykykIjeupchIje sshIoigu.
Doresc să vă rog ceva.	Сэ зыгорэкIэ сыкъыолъэIу сшIоигъу.; Sje zygorjekIje sykyoljeIu sshIoigu.
Doresc să vă invit la ceva.	Сэ зыгорэм уезгъэблагъэ сшIоигъу.; Sje zygorjem uezgjeblagje sshIoigu.
Ce doriţi vă rog?	Сыд о пшIоигъуагъ?; Syd o pshIoiguag?
Doriţi o cafea?	Кофе уфэягъа?; Kofe ufjejaga?
Sau doriţi mai bine un ceai?	Хьауми щаймэ нахьышIуа?; H'aumi shhajmje nah'yshIua?
Vrem să mergem acasă.	Тэ унэм тыкIожьы тшIоигъуагъ.; Tje unjem tykIozh'y tshIoiguag.
Vreţi un taxi?	Такси шъуфая?; Taksi shufaja?
Ei vor să dea un telefon.	Ахэр телефонкIэ теохэ ашIоигъуагъ.; Ahjer telefonkIje teohje ashIoiguag.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.