română » bielorusă | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [шэсцьдзесят восем] вялікі – маленькі

68 [shests’dzesyat vosem] vyalіkі – malen’kі

mare şi mic	вялікі і маленькі; vyalіkі і malen’kі
Elefantul este mare.	Слон вялікі.; Slon vyalіkі.
Şoarecele este mic.	Мыш маленькая.; Mysh malen’kaya.
întunecat şi luminos	цёмны і светлы; tsemny і svetly
Noaptea este întunecată.	Ноч цёмная.; Noch tsemnaya.
Ziua este luminoasă.	Дзень светлы.; Dzen’ svetly.
bătrân şi tânăr	стары і малады; stary і malady
Bunicul nostru este foarte bătrân.	Наш дзядуля вельмі стары.; Nash dzyadulya vel’mі stary.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	70 гадоў назад ён быў яшчэ малады.; 70 gadou nazad yon byu yashche malady.
frumos şi urât	прыгожы і брыдкі; prygozhy і brydkі
Fluturele este frumos.	Матылёк прыгожы.; Matylek prygozhy.
Păianjenul este urât.	Павук брыдкі.; Pavuk brydkі.
gras şi slab	тоўсты і худы; tousty і khudy
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	Жанчына вагою 100 кг тоўстая.; Zhanchyna vagoyu 100 kg toustaya.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	Мужчына вагою 50 кг худы.; Muzhchyna vagoyu 50 kg khudy.
scump şi ieftin	дарагі і танны; daragі і tanny
Maşina este scumpă.	Аўтамабіль дарагі.; Autamabіl’ daragі.
Ziarul este ieftin.	Газета танная.; Gazeta tannaya.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.