română » poloneză | 71 [şaptezeci şi unu] | „a vrea” ceva

71 [siedemdziesiąt jeden] chcieć coś

Ce vreţi?	Co chcecie?
Vreţi să jucaţi fotbal?	(Czy) Chcecie grać w piłkę nożną?
Vreţi să vizitaţi prieteni?	(Czy) Chcecie odwiedzić przyjaciół?
a vrea	chcieć
Nu vreau să vin târziu.	Nie chcę się spóźnić.
Nu vreau să merg acolo.	Nie chcę tam iść.
Vreau să merg acasă.	Chcę iść do domu.
Vreau să rămân acasă.	Chcę zostać w domu.
Vreau să fiu singur.	Chcę być sam / sama.
Vrei să rămâi aici?	(Czy) Chcesz tutaj zostać?
Vrei să mănânci aici?	(Czy) Chcesz tutaj jeść?
Vrei să dormi aici?	(Czy) Chcesz tutaj spać?
Vreţi să plecaţi mâine?	(Czy) Chce pan / pani jutro wyjechać?
Vreţi să rămâneţi până mâine?	(Czy) Chce pan / pani zostać do jutra?
Vreţi să plătiţi factura abia mâine?	(Czy) Chce pan / pani zapłacić ten rachunek dopiero jutro?
Vreţi să mergeţi la discotecă?	(Czy) Chcecie iść na dyskotekę?
Vreţi să mergeţi la cinematograf?	(Czy) Chcecie iść do kina?
Vreţi să mergeţi la cafenea?	(Czy) Chcecie iść do kawiarni?

Cum învaţă creierul cuvinte noi

Când învăţăm cuvinte noi, creierul nostru stochează conţinuturi noi. Dar învăţarea nu funcţionează prin repetiţie permanentă. Cum putem memora mai bine cuvintele depinde de mai mulţi factori. Dar cel mai important este să repetăm în mod regulat vocabularul. Doar cuvintele pe care le citim sau le scriem des sunt memorate. Am putea spune că aceste cuvinte sunt învăţate ca imagini. Acest principiu al învăţării există şi la cimpanzei. Ei pot învăţa ‘să citească’ cuvinte dacă le văd suficient de des. Chiar dacă nu înţeleg cuvintele, le recunosc forma. Pentru a vorbi fluent o limbă, avem nevoie de cuvinte. Pentru asta, vocabularul trebuie să fie bine organizat. Pentru că memoria noastră funcţionează ca o arhivă. Dacă vrem să găsim repede un cuvânt, ea trebuie să ştie unde să caute. De aceea este de preferat să învăţăm cuvintele într-un context precis. Astfel, creierul nostru poate deschide sertăraşul potrivit. Dar noi nu putem uita ce am învăţat. În acest caz, cunoştinţele trec din memoria activă în cea pasivă. Când uităm, ne eliberăm de ce nu avem nevoie. Astfel, creierul nostru face loc altor lucruri noi şi mai importante. De aceea este bine să ne actualizăm regulat cunoştinţele. Dar ce se găseşte în memoria pasivă nu este pierdut pentru totdeauna. Cănd vedem un cuvânt pe care l-am uitat, ni-l amintim din nou. A doua oară îl învăţăm mult mai uşor decât prima oară. Dacă vrem să ne îmbogăţim vocabularul, trebuie să ne găsim noi activităţi plăcute. Pentru că fiecare dintre noi are anumite interese. De aceea, avem aproape mereu aceleaşi ocupaţii. Dar o limbă conţine multe câmpuri lexicale diferite. Cine este interesat de politică ar trebui să citească şi ziare sportive din când în când !