română » lituaniană | 91 [nouăzeci şi unu] | Propoziţii secundare cu că 1

91 [devyniasdešimt vienas] Šalutiniai sakiniai su kad 1

Vremea va fi probabil mâine mai bună.	Galbūt rytoj oras bus geresnis.
De unde ştiţi asta?	Iš kur (jūs) tai žinote?
Sper că va fi mai bine.	(Aš) tikiuosi, kad jis bus geresnis.
Vine sigur.	Jis tikrai ateis.
Este sigur?	Ar tikrai?
Ştiu că vine.	(Aš) žinau, kad jis ateis.
Sigur sună.	Jis tikrai paskambins.
Adevărat?	Tikrai?
Cred că el sună.	(Aš) manau / tikiu, kad jis paskambins.
Vinul este cu siguranţă vechi.	Vynas (yra) tikrai senas.
Ştiţi asta exact?	Ar (jūs) tai tikrai žinote?
Bănuiesc că este vechi.	(Aš) spėju, kad jis senas.
Şeful nostru arată bine.	Mūsų šefas gerai atrodo.
Credeţi?	(Jūs) taip manote?
Cred că arată chiar foarte bine.	(Aš) manau, kad jis net labai gerai atrodo.
Şeful are precis o prietenă.	Šefas tikriausiai turi draugę.
Credeţi cu adevărat?	Ar tikrai taip manote?
Este foarte posibil să aibă o prietenă.	Gali būti, kad jis turi draugę.

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...