română » ucraineană | 75 [şaptezeci şi cinci] | a „argumenta” ceva 1

75 [сімдесят п’ять] Щось обґрунтовувати 1

75 [simdesyat pʺyatʹ] Shchosʹ obgruntovuvaty 1

De ce nu veniţi?	Чому ви не приходите?; Chomu vy ne prykhodyte?
Vremea este aşa de rea.	Погода дуже погана.; Pohoda duzhe pohana.
Nu vin pentru că este vremea aşa de rea.	Я не прийду, тому що погода погана.; YA ne pryy̆du, tomu shcho pohoda pohana.
De ce nu vine?	Чому він не приходить?; Chomu vin ne prykhodytʹ?
El nu este invitat.	Він не запрошений.; Vin ne zaproshenyy̆.
El nu vine pentru că nu este invitat.	Він не прийде, тому що він не запрошений.; Vin ne pryy̆de, tomu shcho vin ne zaproshenyy̆.
De ce nu vii?	Чому ти не приходиш?; Chomu ty ne prykhodysh?
Nu am timp.	Я не маю часу.; YA ne mayu chasu.
Nu vin pentru că nu am timp.	Я не прийду, тому що я не маю часу.; YA ne pryy̆du, tomu shcho ya ne mayu chasu.
De ce nu rămâi?	Чому ти не залишаєшся?; Chomu ty ne zalyshayeshsya?
Mai trebuie să lucrez.	Я повинен / повинна ще працювати.; YA povynen / povynna shche pratsyuvaty.
Nu rămân pentru că mai trebuie să lucrez.	Я не залишаюся, тому що я повинен / повинна ще працювати.; YA ne zalyshayusya, tomu shcho ya povynen / povynna shche pratsyuvaty.
De ce plecaţi deja?	Чому ви вже йдете?; Chomu vy vzhe y̆dete?
Sunt obosit.	Я втомлений / втомлена.; YA vtomlenyy̆ / vtomlena.
Plec pentru că sunt obosit.	Я йду, тому що я втомлений / втомлена.; YA y̆du, tomu shcho ya vtomlenyy̆ / vtomlena.
De ce plecaţi deja?	Чому ви вже їдете?; Chomu vy vzhe ïdete?
Este deja târziu.	Вже пізно.; Vzhe pizno.
Plec pentru că deja este târziu.	Я їду, тому що вже пізно.; YA ïdu, tomu shcho vzhe pizno.

Gesturile ajută la învăţarea vocabularului

Când învăţăm vocabularul, creierul nostru are mult de lucru. El trebuie să stocheze fiecare cuvânt nou. Dar ne putem susţine creierul în timp ce învăţăm. Putem face asta cu ajutorul gesturilor. Gesturile ne ajută memoria. Ea reţine mai bine cuvintele atunci când folosim gestica. Acest lucru a fost demonstrat de un studiu. Cercetătorii le-au dat subiecţilor să înveţe cuvinte. Aceste cuvinte nu existau cu adevărat. Ele aparţineau unei limbi artificiale. Unele cuvinte au fost învăţate de subiecţi cu ajutorul gesturilor. Adică, subiecţii nu făceau altceva decât să asculte sau să citească nişte cuvinte. Cu ajutorul gesturilor, ei imitau semnificaţia cuvintelor. În timp ce învăţau, le-a fost măsurată activitatea corticală. Cercetătorii au făcut o descoperire importantă. Când cuvintele erau învăţate prin gesturi, mai multe zone din creier erau active. Alături de centrul de limbaj, aveau activitate şi zonele senzo-motrice. Această activitate suplimentară a creierului ne influenţează memoria. Învăţând prin gesturi, se creează reţele complexe. Aceste reţele stochează cuvintele noi în mai multe părţi ale creierului. Astfel, vocabularul poate fi procesat mai eficient. Când vrem să folosim anumite cuvinte, creierul le găseşte mult mai repede. Ele sunt mult mai bine depozitate. Este important ca gestul să aibă legătură cu cuvântul. Creierul recunoaşte când un cuvânt şi un gest nu se potrivesc. Aceste descoperiri pot duce la noi metode de predare. Persoanele care ştiu puţine lucruri despre limbă, o învaţă mai greu. Poate ar învăţa mai uşor dacă ar imita cuvintele prin gesturi.