română » italiană | 91 [nouăzeci şi unu] | Propoziţii secundare cu că 1

91 [novantuno] Frasi secondarie con che 1

Vremea va fi probabil mâine mai bună.	Forse domani il tempo sarà migliore.
De unde ştiţi asta	Come fa a saperlo?
Sper că va fi mai bine.	Spero che migliori.
Vine sigur.	Viene sicuramente.
Este sigur	È sicuro?
Ştiu că vine.	So che viene.
Sigur sună.	Telefona sicuramente.
Adevărat	Veramente?
Cred că el sună.	Credo che telefoni.
Vinul este cu siguranţă vechi.	Il vino è certamente invecchiato.
Ştiţi asta exact	Lo sa di sicuro?
Bănuiesc că este vechi.	Suppongo che sia invecchiato.
Şeful nostru arată bine.	Il nostro titolare ha un bell’aspetto.
Credeţi	Lei trova?
Cred că arată chiar foarte bine.	Trovo che abbia addirittura un ottimo aspetto.
Şeful are precis o prietenă.	Il titolare ha certamente una ragazza.
Credeţi cu adevărat	Lo crede veramente?
Este foarte posibil să aibă o prietenă.	È molto probabile che abbia una ragazza.

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...