română » cercheză | 68 [şaizeci şi opt] | mare – mic

68 [тIокIищрэ ирэ] ины – цIыкIу

68 [tIokIishhrje irje] iny – cIykIu

mare şi mic	ины ыкIи цIыкIу; iny ykIi cIykIu
Elefantul este mare.	Пылыр ины.; Pylyr iny.
Şoarecele este mic.	Цыгъор цIыкIу.; Cygor cIykIu.
întunecat şi luminos	шIункI ыкIи нэфы (нэфын); shIunkI ykIi njefy (njefyn)
Noaptea este întunecată.	Чэщыр шIункI.; Chjeshhyr shIunkI.
Ziua este luminoasă.	Мафэр нэфын.; Mafjer njefyn.
bătrân şi tânăr	жъы ыкIи кIэ; zhy ykIi kIje
Bunicul nostru este foarte bătrân.	Титатэ жъы дэд.; Titatje zhy djed.
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr.	Илъэс 70-рэкIэ узэкIэIэбэжьмэ, ар джыри ныбжьыкIагъ.; Iljes 70-rjekIje uzjekIjeIjebjezh'mje, ar dzhyri nybzh'ykIag.
frumos şi urât	дахэ ыкIи Iае; dahje ykIi Iae
Fluturele este frumos.	ХьампIырашъор дахэ.; H'ampIyrashor dahje.
Păianjenul este urât.	Бэджыр Iае.; Bjedzhyr Iae.
gras şi slab	пщэр ыкIи од; pshhjer ykIi od
O femeie la 100 de kilograme este grasă.	Бзылъфыгъэу килограмишъэ къэзыщэчрэр пщэр.; Bzylfygjeu kilogramishje kjezyshhjechrjer pshhjer.
Un bărbat la 50 de kilograme este slab.	Хъулъфыгъэу килограмм шъэныкъо къэзыщэчрэр од.; Hulfygjeu kilogramm shjenyko kjezyshhjechrjer od.
scump şi ieftin	лъапIэ ыкIи пыут; lapIje ykIi pyut
Maşina este scumpă.	Машинэр лъапIэ.; Mashinjer lapIje.
Ziarul este ieftin.	Гъэзетыр пыут.; Gjezetyr pyut.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.